Cântec de dor
De-atâta dor şi toamna e bolnavă
Şi m-a privit cu vers bacovian,
Îşi căuta puterea-ntr-o octavă
Şi-a început să cânte la pian.
poezii triste
Târziul din noi – poezii
Amurg
Amurgul dintre noi e o poveste
scrisă în frânturi de timp
pe braţele purpurii ale reveriei
şi lasă clipele ostenite
să adoarmă pe umerii nemuririi
fără să-şi ia rămas bun
de la vremelnicie….
Cântec de neuitare – în memoria prietenei mele Teodora
Cuvintele-au rămas mult prea sărace,
Doar îngerii să-ţi cânte la viori,
Rămâi în neuitare şi în pace,
Rămâi etern un cer fără de nori.
Pianistul – sonetul unui vis pe clape
Se-aude un pian în înserare
Şi-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,
Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,
A înnoptat în stele şi-n uitare.
Ultimul apel
La ceas de neputinţă şi trădare
Când cerul ne priveşte întristat
Îl rog să ne trimită o salvare
Căci la Urgenţe sună ocupat.
Inimă şi dor
Atâtea inimi ce suspină,
Atâtea doruri fără vină,
Atâtea glasuri de vioară,
Atâtea lacrimi ce coboară.
Sonetul trandafirului
Eu înfloresc în tainele iubirii.
De-ar înflori şi oamenii ca mine
Aş ştrânge-atâtea doruri şi suspine
Eternizând sclipirile privirii.
Recitare Poemul durerilor-în memoria lui Adrian Păunescu
De-ai şti, Poete, câtă suferinţă
A coborât din ceruri la apus,
Lăsat-ai toamna fără locuinţă,
De dorul tău şi verile s-au dus.
Catrene de singurătate
Absenţa ta mă lasă fără nume
Şi mă întreb de-i bine sau e rău,
Dar umbra mea e singură în lume,
Pe rana ei am scris numele tău.