Cântec pentru părinţi
Eu cred într-o ninsoare de Lumină,
Şi-n doruri care plâng doar pe pământ,
Mai cred că în puterea lor divină
Părinţii şi doar ei sunt cântec sfânt.
creaţii literare
Cer şi poezie
Există doar un fel de bogăţie:
Ea stă în cer, în inimi şi-n cuvânt,
Iar dragostea e sfânta poezie
Care-a venit din ceruri pe pământ.
Iarnă, dor şi iertare
Eu am crezut că iarna-i doar poveste,
Dar am aflat că şi iertare este,
Deşi iubeam doar toamna cea de taină
Eu am aflat că iarna e o haină.
Că ea îmbracă rănile şi timpul
Şi numai ea rămâne anotimpul
Cu care ne-nvelim în amintire,
Eu am aflat că iarna-i nemurire.
Sonet patriotic
Din ochii însetaţi de biruinţă
Căzură două lacrimi peste vreme,
Aici e vatra dragostei supreme,
Aici pământul a rodit credinţă.
Ninsori eterne
Ninge cu tristeţe, ninge cu poeme
Dintr-un cer de taine şi iubiri supreme.
Ninge cu regrete, ninge cu iertare
Dintr-un cer de doruri şi de neuitare.
Puterea credinţei
O singură putere e mai mare
Şi mângâie durerea pe pământ:
Doar tu şi cerul într-o-mbrăţişare,
Acesta este sacrul legământ.
Pace
Pace-n ochi să se aprindă,
Lacrimi de argint se scurg
Clipele să le cuprindă
În al vremii lin amurg.
Un dor preasfânt
Cele mai frumoase doruri pământeşti
Au rescris povestea unei veşnicii,
Numai dorul naşte sfinte poezii
Şi îmbrăţişează tainele cereşti.
Sonet divin
Când dorurile vor a ne ucide
Şi iarna se retrage-n poezie
Eşti candelă cerească, taină vie,
O rugă a zăpezilor candide.
Cântec ceresc
Deschide poarta cerului şi lasă
Zăpezile să cadă în mister
Şi nu e o iubire mai frumoasă
Ca lacrima plecată de la cer.