Ninsoarea din ochii tăi
În ochii tăi a început ninsoarea
Şi-n ochii mei apune-o rugăminte
Când iarna ia în braţe jurăminte
Eu voi fi cerul tău şi vindecarea.
versuri de dor
Trandafirul
Mai am un dor şi o-ntrebare
Când văd un trandafir că plânge:
Există-n lume altă floare
Prin care cerul se răsfrânge?
Neuitare
Du-mă lângă zările supreme,
Du-mă lângă lacrima de ieri,
Când voi fi ninsoarea din poeme
Fi-vei peste tot şi nicăieri.
Numai dor – în memoria lui Ionuţ Munteanu
E numai dor în tainica ninsoare,
Cad în genunchi dureri nepământeşti,
Noi am trimis Luminii o scrisoare:
În cer şi-n inimi veşnic străluceşti.
Zăpezi de dor
Când toate rănile te dor
Şi nu găseşti o altă cale
Să strângi zăpezile de dor
În tainele privirii tale.
Rondelul tristeţii
Mi-e sufletul de pace însetat,
E doar singurătate și zăpadă,
Când iarna într-un dor s-a îmbrăcat
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.
Continuare 🡒
Cântec pentru părinţi
Eu cred într-o ninsoare de Lumină,
Şi-n doruri care plâng doar pe pământ,
Mai cred că în puterea lor divină
Părinţii şi doar ei sunt cântec sfânt.
Iarnă, dor şi iertare
Eu am crezut că iarna-i doar poveste,
Dar am aflat că şi iertare este,
Deşi iubeam doar toamna cea de taină
Eu am aflat că iarna e o haină.
Că ea îmbracă rănile şi timpul
Şi numai ea rămâne anotimpul
Cu care ne-nvelim în amintire,
Eu am aflat că iarna-i nemurire.
Ninsori eterne
Ninge cu tristeţe, ninge cu poeme
Dintr-un cer de taine şi iubiri supreme.
Ninge cu regrete, ninge cu iertare
Dintr-un cer de doruri şi de neuitare.
Un dor preasfânt
Cele mai frumoase doruri pământeşti
Au rescris povestea unei veşnicii,
Numai dorul naşte sfinte poezii
Şi îmbrăţişează tainele cereşti.