Să vină iarna
Să vină iarna ca o evadare
Şi ca un dor curat de absolut,
Trimite, Doamne, cerul în ninsoare
Şi-n puritatea lui un început.
poezii de iarnă
Încă o iarnă
Încă o iarnă vine să recite
Acelaşi alb poem de neuitări
Şi, hai, să fim ninsori nestăpânite
Şi, hai, să fim eterne condamnări.
Pentru tine, pentru noi
Şi voi chema ninsoarea pentru tine
Să scrie cerul tot ce nu ţi-am spus,
Şi voi pleca în iarna care vine
Să mă întorc în albul nesupus.
Sărbătoarea inimilor
Deschide poarta inimii şi lasă
Lumina să coboare în mister
Şi nu e sărbătoare mai frumoasă
Ca dragostea ce vine de la Cer.
Colind ceresc
Să ningă cu iertare peste lume,
Să-i dăm zăpezii dreptul la un nume,
Să vină doar un viscol de iubire,
Să-i dăm ninsorii drept la nemurire.
Să nu mai fie boală şi minciună
Şi iarna să ne-aducă împreună,
Să cânte-n cer lumina cu credinţă,
Să nu mai fie ger şi neputinţă.
Zăpezi de dor
Când toate rănile te dor
Şi nu găseşti o altă cale
Să strângi zăpezile de dor
În tainele privirii tale.
Rondelul tristeţii
Mi-e sufletul de pace însetat,
E doar singurătate și zăpadă,
Când iarna într-un dor s-a îmbrăcat
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.
More →
Iarnă, dor şi iertare
Eu am crezut că iarna-i doar poveste,
Dar am aflat că şi iertare este,
Deşi iubeam doar toamna cea de taină
Eu am aflat că iarna e o haină.
Că ea îmbracă rănile şi timpul
Şi numai ea rămâne anotimpul
Cu care ne-nvelim în amintire,
Eu am aflat că iarna-i nemurire.
Ninsori eterne
Ninge cu tristeţe, ninge cu poeme
Dintr-un cer de taine şi iubiri supreme.
Ninge cu regrete, ninge cu iertare
Dintr-un cer de doruri şi de neuitare.
Iarna, un anotimp al sufletului
E iarnă, dorul iar mă viscoleşte,
Fiorul depărtării m-a cuprins
Şi-ntr-o ninsoare cerul mă priveşte,
O, Doamne, câte frumuseți ai nins!
♥