Rondelul tristeţii

Mi-e sufletul de pace însetat,
E doar singurătate și zăpadă,
Când iarna într-un dor s-a îmbrăcat
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.

Dureri şi temeri au îngenunchiat,
Lumina-şi face casă-ntr-o baladă.
Mi-e sufletul de pace însetat,
E doar singurătate şi zăpadă.

Pe-acest pământ e vină şi păcat
Şi nimeni rana nu vrea să ne-o vadă,
Doar Domnul a Privit şi-a Vindecat
Când a Trimis iertarea ca dovadă.

Mi-e sufletul de pace însetat…

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi şi Înserare.