Clipele
Clipele sunt taine şi tăcere
Şi rescriu un cer de amintiri,
Clipele sunt doruri şi putere
Şi rescriu eternele iubiri.
poezii de nemurire
Sonetul luminii
Cuvântul mi-a fost leagăn şi-alinare,
Iar casa mea e însăşi poezia,
În ochii ei veghează veşnicia
Şi toamna redevine vindecare.
Cântec de neuitare – în memoria prietenei mele Teodora
Cuvintele-au rămas mult prea sărace,
Doar îngerii să-ţi cânte la viori,
Rămâi în neuitare şi în pace,
Rămâi etern un cer fără de nori.
Sonet ceresc
Sunt doar un sfeşnic într-o rugăciune
Şi cântecul luminii din poeme,
Sunt lacrima care-a-ngheţat în vreme,
Doar mării mai învăţ a mă supune.
Sonetul inimii
Iubirea e un înger care plânge
Cu lacrime de rouă şi de floare,
Se-nalţă în tăcere către soare
Când bolta de lumină se răsfrânge.
Lumina din poeme
A răsărit lumina în poeme,
Cuvântul se îmbracă în ninsoare
Şi capătă a bolţilor culoare,
Apoi renaşte-n zările supreme.