Patimi şi lacrimi
Noi suntem orbii care au ajuns
Cu voia lor în temniţa cea sumbră
Când un pumnal de patimi ne-a străpuns,
Noi suntem însăşi noaptea care umblă.
poezii de Alexandra Mihalache
Cum să definesc iubirea
Iubirea construiește universul,
Pe umeri poartă taina nemuririi,
În ochii ei renaşte numai versul
Şi arde sacrul foc al fericirii.
Dor de TeoDORa
Numele tău e dor şi veşnicie,
Un vers bacovian a lăcrimat
Când a plecat la cer o poezie
Cum niciodată n-a mai existat.
Două singurătăţi
Două singurătăţi stau într-un dor
Şi toamna le dezbracă de păcate,
E foc şi neuitare-n ochii lor –
Aceasta-i cea mai grea singurătate.
De n-ar plânge şi pădurea
De n-ar plânge şi pădurea
Ochii tăi n-ar şti să-mi dea
Un amurg fără de nume
Care-n cer ar lăcrima.
Amintire şi poveste
Acelaşi cântec de vioară
Şi ochii tăi m-au condamnat
Să nu mai ştiu de nicio vară,
Sunt doar un dor abandonat.
Lacrima dorului – Catrene
Doar taine se ascund între priviri,
Buzele noastre s-au făcut zăpadă,
De dorul tău şi-al primei amintiri
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.
♣
Gânduri, imagini şi emoţii în versuri
O lacrimă a coborât din soare
Şi străluceşte tainic pe pământ,
S-a odihnit şi cerul lângă mare
Ca un copil în leagăn de cuvânt.
Am înţeles că lumea-i trecătoare,
Iar omul zboară ca o frunză-n vânt.
♠
Puterea dragostei
Am cunoscut suprema poezie
Şi m-a privit cu farmec şi mister,
Păstra în ochi eterna mărturie
Şi mi-a adus o lacrimă din cer.
Catrene despre timp şi viaţă
Să prinzi în palme-o clipă de iubire
Și să devii prin ea nemuritor
Înseamnă să trăiești vremelnicia,
Dar nu mai ești un simplu trecător.
1 2