Puterea dragostei

Am cunoscut suprema poezie
Şi m-a privit cu farmec şi mister,
Păstra în ochi eterna mărturie
Şi mi-a adus o lacrimă din cer.

Am cunoscut un dor fără de vină,
Mă căuta în flori şi în cuvânt,
Păstra în ochi o tainică lumină
Şi mi-a lăsat în dar un nume sfânt.

Am cunoscut speranţa şi credinţa
Mă aşteptau de-o vreme la apus,
În ochii lor citeam numai dorinţa
Şi multe anotimpuri ce s-au dus.

M-am întrebat cum au ajuns la mine
Şi cine le-a trimis în calea mea,
Dar am privit spre zările senine
Şi am văzut cum dragostea zâmbea.

Am înţeles că nu e o-ntâmplare,
Că toate se petrec cu rostul lor,
Că dragostea-i minunea cea mai mare
Şi fără ea nu-i vers şi nu-i nici dor.