Neuitare
Du-mă lângă zările supreme,
Du-mă lângă lacrima de ieri,
Când voi fi ninsoarea din poeme
Fi-vei peste tot şi nicăieri.
versuri de dor
Numai dor – în memoria lui Ionuţ Munteanu
E numai dor în tainica ninsoare,
Cad în genunchi dureri nepământeşti,
Noi am trimis Luminii o scrisoare:
În cer şi-n inimi veşnic străluceşti.
Zăpezi de dor
Când toate rănile te dor
Şi nu găseşti o altă cale
Să strângi zăpezile de dor
În tainele privirii tale.
Rondelul tristeţii
Mi-e sufletul de pace însetat,
E doar singurătate și zăpadă,
Când iarna într-un dor s-a îmbrăcat
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.
More →
Cântec pentru părinţi
Eu cred într-o ninsoare de Lumină,
Şi-n doruri care plâng doar pe pământ,
Mai cred că în puterea lor divină
Părinţii şi doar ei sunt cântec sfânt.
Iarnă, dor şi iertare
Eu am crezut că iarna-i doar poveste,
Dar am aflat că şi iertare este,
Deşi iubeam doar toamna cea de taină
Eu am aflat că iarna e o haină.
Că ea îmbracă rănile şi timpul
Şi numai ea rămâne anotimpul
Cu care ne-nvelim în amintire,
Eu am aflat că iarna-i nemurire.
Ninsori eterne
Ninge cu tristeţe, ninge cu poeme
Dintr-un cer de taine şi iubiri supreme.
Ninge cu regrete, ninge cu iertare
Dintr-un cer de doruri şi de neuitare.
Un dor preasfânt
Cele mai frumoase doruri pământeşti
Au rescris povestea unei veşnicii,
Numai dorul naşte sfinte poezii
Şi îmbrăţişează tainele cereşti.
Sonet divin
Când dorurile vor a ne ucide
Şi iarna se retrage-n poezie
Eşti candelă cerească, taină vie,
O rugă a zăpezilor candide.
Cântec ceresc
Deschide poarta cerului şi lasă
Zăpezile să cadă în mister
Şi nu e o iubire mai frumoasă
Ca lacrima plecată de la cer.