Numai dor – în memoria lui Ionuţ Munteanu

E numai dor în tainica ninsoare,
Cad în genunchi dureri nepământeşti,
Noi am trimis Luminii o scrisoare:
În cer şi-n inimi veşnic străluceşti.

E numai dor în iarna fără vină,
Au lăcrimat tăcerile cereşti,
Noi am trimis Luminii o lumină:
În cer şi-n inimi veşnic locuieşti.

Şi s-a întors lumina cea frumoasă,
Te-ai îmbrăcat în sfinte amintiri,
E numai dor în suflete şi-n casă,
E numai dor în cer şi în priviri.

Când ai zâmbit cu pace şi iertare
Un vis a devenit nemuritor.
A mai căzut în taină o ninsoare
Şi-n ochii ei era supremul dor.

Tot în memoria sa a fost scris şi Tăcerea durerilor.