Nedreptate
E drept că viaţa asta e nedreaptă
Şi uneori ne-njunghie în piept,
Dar nu e vreo răsplată după faptă,
Copii bolnavi în lume este drept?
Avertizare meteo
Se-anunţă vreme instabilă
Cu cer noros şi multe ploi
Şi o furtună fără milă
Care se-ndreaptă înspre noi.
Din când în când
Din când în când se-aude o vioară
Şi-n vocea ei se duce-o primăvară,
Din când în când mai vine câte-o veste,
Dar se încheie iarăşi o poveste.
Blestem singurătăţii
Singurătate, stare veninoasă,
Să ne urăşti e tot ce aş mai vrea,
Să fugi din orice suflet, să n-ai casă,
Ţi-aş lua un loc de veci dac-aş putea.
Întoarcerea
Eu vreau să fug din iarnă şi din mine,
Nu mai privesc o clipă înapoi,
Precum un tren în agonii pe şine
Să mă întorc la viaţă şi la noi.
N-avem nimic
Avem destule, mai puţin răbdare,
Avem un cer, dar vrem până la soare.
Avem un vis, dar vrem pe căi uşoare,
N-avem nimic şi nu vrem ajutoare.
Atât de dor
Atât de dor îmi e de tine
Că nu mai ştiu unde mă-ndrept
Şi-n ciudă primăvara vine
Să-mi smulgă inima din piept.
Lumea la doi
Noi doi şi-n rest e doar o lume,
Noi doi şi lumea ne-aparţine,
Ca-ntr-un poem să se rezume
Un univers numai la tine.