Oameni
E greu să defineşti o existenţă
Şi, totuşi, mult prea simplu să exişti,
Nu orice trup înseamnă o prezenţă
Şi pot zâmbi şi ochii cei mai trişti.
Cărţi pe foc
Hai să dăm cărţile pe faţă
Când paginile plâng şi ard:
Păi fir-ar şcoala ei de viaţă,
Să lege cărţile de gard?
Prea mult, prea puţin
Prea mult ne întristăm de neajunsuri
Şi prea puţin naturii îi zâmbim,
Prea mult ne agităm pentru răspunsuri
Şi prea puţin de cer ne amintim.
Inimă şi raţiune
Şi nu le ştie inima pe toate?
Şi ce adâncă-i raţiunea ei,
Este un ceas lăuntric care poate
Îndreptăţi al clipelor temei.
Rai şi iad
În propriul nostru rai sau iad
Se-aud trăirile cum cad,
E raiul sfintelor tăceri
Sau iadul cruntelor dureri.
La bine şi la greu
La bine şi la greu? Hai, doar la bine!
Şi uite-aşa cei mulţi ajung puţini,
S-a terminat petrecerea, străine,
Şi greul te-a lăsat printre străini.
Unica vară
Există undeva o altă vară,
Cu orice preţ aş vrea să o privesc,
Acum, când orice taină îmi declară
Că numai ochii tăi şi-o însuşesc.
Devreme şi târziu
Întârzii la-ntâlnirile cu mine
Şi ce devreme s-a făcut târziu
Şi mă gândesc la clipa care vine
Să-mi ia în grabă iar un interviu.