Totul despre orgoliu
Orgoliul stă în firea umană. Dar puţini ştiu să-l exploateze benefic. Majoritatea se risipesc devoraţi de ghearele sale. Asta pentru că sentinţa finală o dă interiorul uman.
eseuri de suflet
Credinţa sau Adevărul din noi
Cel mai important act cred că este a crede. Acest verb are o greutate colosală. Începând de la propria-ţi persoană: încrederea în sine, acesta urcă grandios la ceruri: să crezi în desăvârşire. Nu e doar un verb. E un călător al nemărginirii. Şi, dacă ne defineşte, atunci nu vom mai fi doar prizonieri ai efemerului.
Respectul de sine şi faţă de ceilalţi
Respectă şi vei fi respectat, spune o regulă de bază. Şi o lege a firii. Deşi uneori rămâne doar teorie, trebuie să respectăm în continuare această lege. Pentru noi înşine. Pentru a ne respecta pe sine. Îi putem ignora pe cei care nu ştiu ce înseamnă respect şi educaţie. Dacă nu primim înapoi respect nu înseamnă că nu trebuie să îl mai oferim. Ci doar că nu ajunsese acolo unde trebuie. Respectul va rămâne moneda de schimb care nu se devalorizează.
Teama, duşmanul interior
Încerc să-mi găsesc curajul pentru a analiza teama. E cert că temerile trăiesc în noi, dar noi putem trăi doar controlându-le sau alungându-le. Consider că teama este starea care ne face prizonieri, iar curajul starea care ne eliberează. Să-ţi fie frică este firesc, dar să trăieşti doar cu teamă înseamnă că ai devenit propriul tău rob. Şi mă tem că din ce în ce mai mulţi oameni îşi pun singuri lanţurile robiei.
Goana după bani sau maratonul risipitorilor
Dacă setea de bani s-ar transforma în sete de cunoaștere, atunci mulți ar deveni atotștiutori. Din păcate, goana după bani şi putere înseamnă degradarea fiinţei umane. În prezent decurge un maraton al risipitorilor în care mulţi aleargă orbiţi să stăpânească banul. Dar banii deţin acel vicleşug prin care îţi pot acapara simţurile. Şi oamenii sunt vicleni, însă banul întrece omul în viclenie.
Invidia sau războiul din întuneric
Invidia este acea strălucire a privirii care ascunde întunecime. Când se întâlneşte întunericul minţii cu întunericul sufletului se declanşează un conflict interior puternic. Şi i-as spune războiul din întuneric. Acesta nu face altceva decât să degradeze fiinţa umană aruncând-o pe căile risipirii.
Invidioşii se vor matematicieni. Ei calculează îndeaproape bunurile altora folosind teoremele întunericului. Dar rezultatele lor nu pot avea exactitate fiindcă ei lucrează cu neştiinţa. Dacă ştiinţa lucrează cu precizie şi corectitudine şi are ca destinaţie adevărul şi lumina, invidia lucrează cu necinste şi are ca destinaţie neadevărul şi întunecimea.
Simplitatea oamenilor deosebiţi
Simplitatea este o trăsătură complexă şi cât mai rară în ziua de astăzi când mulţi caută să iasă în evidenţă prin fel şi fel de mijloace, desigur nu de lăudat. Haine şi masini scumpe, opulenţă în toate sensurile cuvântului, dar unde e adevărata strălucire? Unde sunt calităţile care îl fac pe om cu adevărat deosebit? Să porţi o haină deosebită înseamnă să te remarci prin altruism, demnitate, personalitate, inteligenţă, caracter, educaţie, cinste ori talent. Poate că nu se mai pune preţ pe aceste calităţi, dar ele vor rămâne mereu definitorii pentru un om special. Educaţia şi demnitatea sunt maşinile cu care se plimbă, iar bunul simţ este croitorul său.
Iertarea, cea mai caldă îmbrăţisare
Uneori ai vrea să ningă cu iertare din ochii universului pentru că ninsoarea este o mângâiere divină. Cele mai frumoase daruri pe care le poţi oferi sau primi sunt iertarea şi iubirea. Aş vrea să învăţăm mai mult să iertăm. Şi poate că numai atunci când suntem iertaţi şi simţim căldura acestei trăiri îi putem cunoaşte adevărata semnificaţie. Până la urmă, iertarea rămâne cea mai caldă îmbrăţişare.
Ce gust are libertatea
Sub cerul liber mă gândesc la libertate. Şi cred că doar a cerului este absolută. Poate că oamenii vor să fie liberi precum păsările cerului. Poate că după asta tânjeşte fiinţa umană. Câteodată oamenii sunt captivi în propria lor libertate. Alteori omul reuşeşte să evadeze şi să simtă gustul libertăţii. Substantivul libertate are în esenţa sa o putere binefăcătoare. De aceea voi vorbi liber despre puterea ei.
Vindecarea prin artă
Arta este valoarea în care investim cu iubire şi din iubire pentru frumos. Totodată, cred că arta înseamnă purificare şi vindecare. Aşa cum iubirea îţi purifică fiinţa şi îţi vindecă rănile sufleteşti, tot astfel acţionează şi arta prin puterea sa binefăcătoare. Mesajul pe care îl transmite este de o rară frumuseţe şi profunzime nemărginită. În braţele artei se odihnesc toate frumuseţile universale. Şi ele au un mesaj important. Literatura- îndeosebi poezia, muzica, pictura, sculptura, grafica, dansul şi teatrul sunt doar câteva măiestrii cu care arta îţi demonstrează că îţi poţi purifica sufletul în cel mai sublim mod. Trebuie doar să te laşi purtat de farmecul ei.