Tristeţile
Tristeţile nu pot să se despartă,
Sunt două anotimpuri care vor
Durerea şi eternul să împartă
În casa lor de taină şi de dor.
poezii de suferinţă
Târziul din noi – poezii
Amurg
Amurgul dintre noi e o poveste
scrisă în frânturi de timp
pe braţele purpurii ale reveriei
şi lasă clipele ostenite
să adoarmă pe umerii nemuririi
fără să-şi ia rămas bun
de la vremelnicie….
Pianistul – sonetul unui vis pe clape
Se-aude un pian în înserare
Şi-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,
Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,
A înnoptat în stele şi-n uitare.
Amintire şi rană
M-ai îmbrăcat în dor şi neputinţă,
M-ai dezgolit de ierni şi primăveri;
Tu eşti o rană în a mea fiinţă
Şi-această rană sângeră de ieri.
Orgoliu frânt
Nu mai este loc de vreun capriciu,
Locuiesc între păreri de rău
Şi-nţeleg că singurul meu viciu
Este să respir numele tău.
Recitare Poemul durerilor-în memoria lui Adrian Păunescu
De-ai şti, Poete, câtă suferinţă
A coborât din ceruri la apus,
Lăsat-ai toamna fără locuinţă,
De dorul tău şi verile s-au dus.
Lacrima dorului – Catrene
Doar taine se ascund între priviri,
Buzele noastre s-au făcut zăpadă,
De dorul tău şi-al primei amintiri
O lacrimă din ceruri vrea să cadă.
♣
