Amintire şi poveste
Acelaşi cântec de vioară
Şi ochii tăi m-au condamnat
Să nu mai ştiu de nicio vară,
Sunt doar un dor abandonat.
strofe de dragoste
Iubire fără vină – sonet
Iubirea mea nu poartă nicio vină,
Ea e speranţă, vis şi vindecare
Şi vara care plouă cu iertare,
Un dor care se-mbracă în lumină.
Mi-e dor de noi
Mi-e dor de noi, aceia care
Eram şi răni şi vindecare,
Eram şi iarnă şi poveste,
Şi ploi şi melodii celeste.
Amintire şi rană
M-ai îmbrăcat în dor şi neputinţă,
M-ai dezgolit de ierni şi primăveri;
Tu eşti o rană în a mea fiinţă
Şi-această rană sângeră de ieri.
Condamnaţi la tăcere
Tăcerea noastră spune multe
Şi ne minţim fără regrete,
Dar tu eşti vinovatul care
A înnoptat printre secrete.
Declaraţie
Sunt vântul ce adie la fereastră
Şi cerul unde visele-ţi înalţi,
Sunt gândul tău ce fuge-n zarea-albastră,
Cu mine te-mplineşti şi te împarţi.
Catrene melancolice
Să mă aştepţi când plouă cu tăcere
Şi soarele s-a furişat în noi,
Să mă aştepţi cu seara-n adiere
Şi zilele ce-au lăcrimat în ploi.
♠
Catrene de iubire şi dor
M-ai îmbrăcat în straie de credință,
M-ai dezgolit de dorul pătimaș;
Eu ți-am trimis a mea făgăduință
Că nu vom mai avea un timp vrăjmaș.
♥
Între zi şi noapte
Şi ne privim cu-nseninare
Să fugă noaptea dintre noi,
Obscuritatea asta doare,
Dar ne subjugă pe-amândoi.
Vise, lacrimi şi taine-catrene
Spune-mi, mare fără teamă,
Unde piere al tău glas
Şi când valul tău ne cheamă
Câte clipe ne-au rămas?
♠