Catrene de iubire şi dor

M-ai îmbrăcat în straie de credință,
M-ai dezgolit de dorul pătimaș;
Eu ți-am trimis a mea făgăduință
Că nu vom mai avea un timp vrăjmaș.

♥

De n-ar plânge şi pădurea
Ochii tăi n-ar şti să-mi dea
Un amurg fără de nume
Care-n cer ar lăcrima.

♥

Iubind trăim și respirăm eternul
Ne țesem drum ascuns printre răspunsuri,
Doar dragostea  ne este oxigenul
Și focul ce mocnește între cursuri.

♥

Mai spune-mi cum s-atingem nemurirea,
Mai vino sub cortina unui vis,
Învață-mă să-mbrac iar amintirea
În straie de azur cum ți-am promis.

♥

Odinioară îmi cântai prin floare
O doină  de petale albăstrii
Și te pierdeam în susur de culoare
Chemându-te  prin toamnă să revii.

Odinioară îmi scriai pe frunze
O  mărturie că vei reveni
Și am cules regretele pe buze
În serile ce suspinau târzii.

♥

De-ar fi să vii în zori de gheață
Cu trupul îmbrăcat în ceață
Să cerni o pulbere de dor,
Eternul ne-ar fi doar  decor.

♥

Cu nouri albi mă înconjori în unde
Și caut rostul tău să-l înțeleg,
Iar luna între gene ți se-ascunde,
Din ochii tăi eu stelele culeg.

♥

Îți voi adăposti mereu iubirea
Și te voi condamna dacă dispari,
Dar, azi, cerșesc zadarnic amintirea
Cu serile ce le pierdeam, fugari.

Catrenele fac parte din volumul Anotimpurile sufletului

       Dacă v-au plăcut aceste catrene de iubire şi dor, mai puteţi citi

Iarna şi iubirea-catrene.