Mi-e dor de noi

Mi-e dor de noi, aceia care
Eram şi răni şi vindecare,
Eram şi iarnă şi poveste,
Şi ploi şi melodii celeste.

Mi-e dor de tine, -acela care
Mi-a fost şi toamnă şi iertare,
Şi mi-a lăsat în braţe vara
Şi-n piept lumina şi povara.

Mi-e dor de mine, -aceea care
Ţi-a fost şi vis şi remuşcare
Şi te-aştepta cu mări şi cerul
Să îi dezlegi în ochi misterul.

Mi-e dor de noi, aceştia care
Rămaşi în umbră şi uitare
Am renunţat la veşnicie
Şi foc şi cer şi poezie.

Mi-e dor de tine,-acesta care
Refugiat într-o ninsoare
Îşi lasă dreptul la iubire
Şi va pleca din a mea fire.

Mi-e dor mine,-aceasta care
Mai are-un drept ca fiecare,
Privirea-mi te întreabă tristă:
Fără de noi ce mai există?

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi  Dor suprem şi De dorul tău.