Evadare – poezii
Printre vise
Amurgul înconjoară visele,
focul coboară să scrie
cu litere rubinii
poemul dragostei.
mesaje de dragoste
Scrisori cu destinaţia cerului
Câteodată ai nevoie doar de o privire care să îţi mângâie rănile. Şi priveşti spre cer, acolo de unde ştii că se revarsă lumina şi mângâierea care te poate alina. Acolo s-au mutat mulţi dintre cei dragi nouă şi locuiesc printre stele. În casa lor e linişte şi libertatea supremă şi, din când în când, ne ating lacrimile de dor. Cu toate astea, ei locuiesc în continuare în noi şi niciodată nu vor părăsi sufletele noastre.
Vinovaţi de dor
M-ai condamnat cu legile supreme,
De dorul tău nici vara nu mai vine
Şi doar în ochii tăi îmi este bine,
Tu eşti eternitatea din poeme.
Sortiţi pentru a iubi
Suntem bucurie şi durere,
Lăcrimăm cu verbul a trăi
Şi avem o singură putere,
Iar aceasta-nseamnă a iubi.
Redeșteptând iubirea
În ceața depărtării din sufletele noastre,
În doruri necuprinse, pierdute-n destrămare,
Ai regăsit speranța iluziei albastre
Zbătându-se în pieptul lovit de remușcare.
Amintire şi poveste
Acelaşi cântec de vioară
Şi ochii tăi m-au condamnat
Să nu mai ştiu de nicio vară,
Sunt doar un dor abandonat.
Iubire fără vină – sonet
Iubirea mea nu poartă nicio vină,
Ea e speranţă, vis şi vindecare
Şi vara care plouă cu iertare,
Un dor care se-mbracă în lumină.
Tăcere în lacrimi
A lăcrimat tăcerea dintre noi
Şi-a despletit o ramură de toamnă,
Tu mă priveşti cu ochi ‘‘străini şi goi’’,
Iar ei la neputinţă mă condamnă.
Mi-e dor de noi
Mi-e dor de noi, aceia care
Eram şi răni şi vindecare,
Eram şi iarnă şi poveste,
Şi ploi şi melodii celeste.
Amintire şi rană
M-ai îmbrăcat în dor şi neputinţă,
M-ai dezgolit de ierni şi primăveri;
Tu eşti o rană în a mea fiinţă
Şi-această rană sângeră de ieri.