Contraste
Un om e cald şi altul este rece,
Un tren sosi şi altul o să plece,
Doi ochi sunt trişti şi nu au nicio vină
Că alţi doi ochi fugiră de lumină.
versuri timp
Ploi de dor
În ochii primăverii sunt numai ploi de dor
Şi omul redevine un simplu spectator.
Amurgul strigă vara în mod impunător,
Dar ea rămâne taina din focul tuturor.
Misterul timpului
E timpul să vorbim şi despre timpuri,
Tu, om, ce nu ai timp, eşti pasager,
Şi rătăceşti tardiv prin anotimpuri
Să desluşeşti al clipelor mister.
Gramatica firii
Gramatica umană e profundă:
Un simplu trecător a fost sau este
O parte de vorbire într-o rundă
Şi la final ajunge o poveste.
Inimă şi raţiune
Şi nu le ştie inima pe toate?
Şi ce adâncă-i raţiunea ei,
Este un ceas lăuntric care poate
Îndreptăţi al clipelor temei.
Devreme şi târziu
Întârzii la-ntâlnirile cu mine
Şi ce devreme s-a făcut târziu
Şi mă gândesc la clipa care vine
Să-mi ia în grabă iar un interviu.
Fără vârstă
Viaţă, care nu ai nicio vârstă,
Spune-i clipei care n-are timp
Să oprească ceasul ce-o derută,
Verbul a trăi e-n contratimp.
Din când în când
Din când în când se-aude o vioară
Şi-n vocea ei se duce-o primăvară,
Din când în când mai vine câte-o veste,
Dar se încheie iarăşi o poveste.
1 2