Gramatica firii

Gramatica umană e profundă:
Un simplu trecător a fost sau este
O parte de vorbire într-o rundă
Şi la final ajunge o poveste.

O viaţă ce rămâne-ntr-un pronume,
Destinul ce prin verbe se restrânge,
Un substantiv ce-a rătăcit prin lume
Un numeral la fine va ajunge.

Noi suntem călători prin adjective
Şi verbele ne-aduc experienţe,
Pronume ce devin demonstrative
Şi la final umile existenţe .

Sunt substantive simple, dar supreme
Cum e lumina, dragostea şi cerul,
În faţa lor cad orice teoreme,
Iar la final cădea-va efemerul.

Se luptă multe verbe importante,
A fi şi a iubi încă rezistă,
Aceste două lacrimi culminante
Arată tot ce-n fine mai există.

Gramatica umană-i peste toate:
Un simplu trecător a fost sau este
O parte de vorbire care poate
S-ajungă peste timpuri o poveste.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi Timpul.