Corectitudine
Hai să vorbim de termenul corect,
El doar în matematică trăieşte,
Să fie şi în om ar fi perfect,
Dar omul din greşeală se hrăneşte.
scrisori literare
Tot ce ne-a rămas
Chiar lacrima de lacrimi e sătulă
Şi intră cu tot omul în impas
Cu toată ştiinţa care nu-i destulă,
Nădejdea este tot ce ne-a rămas.
Dezamăgire
La uşă bate iar dezamăgirea
Când nu m-am pregătit de musafiri,
Dar nu mă iartă, şi-a impus sosirea,
Măcar un ceas să stăm la povestiri.
Un ceai amar şi-mi spune pe-ndelete
Motivul pentru care a venit,
Că mi-a adus o geantă de regrete
Atât de grea încât s-a istovit.
Să fiţi iubire
Voi, oameni buni, să fiţi mereu iubire,
Singurătatea piere când iubeşti,
Să căutaţi un zâmbet, o trăire
Căci nu contează cât, ci cum trăieşti.
Deşteptarea
Alo, alo, e vremea deşteptării,
Pământul stă pe culmile răbdării
Şi nu mai este timp de somnolenţă,
Pământul cheamă cerul de urgenţă!
Fără cuvinte
Când văd cum calcă unii pe morminte
Aş vrea să strig, dar nu mai am cuvinte.
Când văd cum totu-n jur se degradează
Aş vrea să fug, dar văzul îmi cedează.
Din când în când
Din când în când se-aude o vioară
Şi-n vocea ei se duce-o primăvară,
Din când în când mai vine câte-o veste,
Dar se încheie iarăşi o poveste.
Întoarcerea
Eu vreau să fug din iarnă şi din mine,
Nu mai privesc o clipă înapoi,
Precum un tren în agonii pe şine
Să mă întorc la viaţă şi la noi.
N-avem nimic
Avem destule, mai puţin răbdare,
Avem un cer, dar vrem până la soare.
Avem un vis, dar vrem pe căi uşoare,
N-avem nimic şi nu vrem ajutoare.