Pacea vine din interior. Nu o căuta în afară, spunea profund Buddha. Încercând să definesc pacea, m-am oprit la acest mesaj înțelept prin care ni se expune faptul că pacea este o stare de armonie interioară. Dar cum putem dobândi această stare prețioasă? Cum putem simți puterea ei binefăcătoare?
Cade toamna în mister,
Cade-o lacrimă din cer,
Numai frunza ne provoacă
Și de doruri se dezbracă.
Să vină toamna ca o poezie,
Ca un apel de dragoste și dor,
Să fredoneze-n noi o nostalgie
Și timpul să devină un actor.
Este atât de simplu câteodată,
Dar noi ne agităm fără să știm
Că taina vieții nu e complicată
Și în adâncul nostru o găsim.
Se pregăteşte toamna de plecare,
Această artă e a tuturor,
Un colţ de cer rămâne-n fiecare
Dintr-un amurg de taină şi de dor.
Senin e dreptul nostru la speranţă,
Acest albastru nu e efemer,
Stă dincolo de timp şi de distanţă
Supremul drept de a avea un cer.
