Fără lumină
Trăim în vremuri fără de lumină
Şi omul e la fel de primitiv,
Acum tehnologiei i se-nchină,
Dar este cel mai sumbru regresiv.
catrene viaţă
Devirusare
În oameni e un virus mai parşiv,
Acesta lăcomie se numeşte
Şi nu există altul mai nociv,
Sub talpa lui pământul se striveşte.
Melancolie
Ce-am avut cu tine, viaţă,
De-ai fugit aşa de noi,
Când speranţele îngheaţă
Ne priveşti cu ochii goi?
Misterul timpului
E timpul să vorbim şi despre timpuri,
Tu, om, ce nu ai timp, eşti pasager,
Şi rătăceşti tardiv prin anotimpuri
Să desluşeşti al clipelor mister.
Însingurare
Cad ploi de dor cerşind o consolare
Şi-n ochii mării cerul a-ngheţat,
Acest blestem numit însingurare
E cel mai greu din câte-au existat.