Umanitate
Priviţi, vă rog, cum trece nepăsarea
Şi caută şi-n lacrimi un câştig,
Ea ştie care-i preţul, nu valoarea,
Şi ne-a lăsat în beznă şi în frig.
mesaje triste
Fără cuvinte
Când văd cum calcă unii pe morminte
Aş vrea să strig, dar nu mai am cuvinte.
Când văd cum totu-n jur se degradează
Aş vrea să fug, dar văzul îmi cedează.
Avertizare meteo
Se-anunţă vreme instabilă
Cu cer noros şi multe ploi
Şi o furtună fără milă
Care se-ndreaptă înspre noi.
Blestem singurătăţii
Singurătate, stare veninoasă,
Să ne urăşti e tot ce aş mai vrea,
Să fugi din orice suflet, să n-ai casă,
Ţi-aş lua un loc de veci dac-aş putea.
Întoarcerea
Eu vreau să fug din iarnă şi din mine,
Nu mai privesc o clipă înapoi,
Precum un tren în agonii pe şine
Să mă întorc la viaţă şi la noi.
N-avem nimic
Avem destule, mai puţin răbdare,
Avem un cer, dar vrem până la soare.
Avem un vis, dar vrem pe căi uşoare,
N-avem nimic şi nu vrem ajutoare.
Atât de dor
Atât de dor îmi e de tine
Că nu mai ştiu unde mă-ndrept
Şi-n ciudă primăvara vine
Să-mi smulgă inima din piept.
Loc de sărbătoare
Colindele mai plâng din vreme-n vreme
Şi iarna tot aleargă la extreme,
Să facem loc în noi de-o sărbătoare
Ca să mai vină cerul în ninsoare.
Un dor nemărginit
Un dor nemărginit e într-o stea
Cum cerul ar cuprinde-ntreaga mare
Şi doar un vers din lume ar putea
Să te descrie într-o neuitare.
O toamnă de ajuns
Şi dacă toată toamna s-a pornit
Să aibă-n ochii noştri un sfârşit
De ce nu e de-ajuns ce ne-a făcut
Şi se întoarce iar la început?