Singurătate
Mă plimb pe străzi la braţ cu amintirea
Şi caut un motiv de-a exista,
În fiecare nor îţi văd privirea
Şi plouă cu tăceri pe rana mea.
Începe amintirea să vorbească,
Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,
Iar inimii începe să-i lipsească
Mândria ta ce m-a robit pe veci.