Frunză și dor

Cade toamna în mister,
Cade-o lacrimă din cer,
Numai frunza ne provoacă
Și de doruri se dezbracă.

Toamna e un legământ
Respirat mereu de vânt.
Frunza s-a eternizat
Și e numai dor curat.

Și e toamnă, și e vis,
Cerurile s-au deschis,
Taină rară, taina mea,
Frunza-n doruri va cădea.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteți citi Frunză verde dor în vânt.