Cântecul vieţii

Viaţa noastră cântă la chitară
Cu durerea verbului a fi,
Viaţa e o pasăre ce zboară
Să-şi dea viaţa pentru a trăi.

Vieţii mele de i-aş da o toamnă
Care plânge-n frunze arămii
Veşnicia care mă condamnă
Ar urca la cer verbul a fi.

Viaţa noastră cântă la chitară,
Dorul ei pe corzi alunecând,
Verbul a trăi nu vrea să moară
Şi  renaşte-n stele tremurând.

Dacă v-a plăcut această poezie, mai puteţi citi şi Veşnicia iubirii-sonet.