Veşnicia iubirii-sonet

A lăcrimat iubirea-n veşnicie
Şi doar ecoul ei poate atinge
O lacrimă din ceruri care stinge
Tăcerea plânsă în vremelnicie.

Numai iubirea astăzi mai învinge
Şi doar privirea ei mai este vie,
Fiorul care s-a ascuns în poezie
Cu clipe de lumină poate ninge.

Iubirea nu cunoaşte efemerul,
Ea n-a-nvăţat ce-nseamnă un sfârşit,
Doar printre taine îi vorbeşte cerul,

Iar timpul o consacră în zenit.
Căci doar iubirea plânge cu misterul
De a urca un dor spre infinit.

Dacă v-a plăcut acest sonet, mai puteţi citi şi sonetul Un leac numit iubire.