Adeverinţă de iarnă

Într-adevăr, nimic nu mai e bine
Din noaptea-n care ziua a fugit,
Doar iarna între noi mai intervine
Şi-n ochii tăi ea s-a adeverit.

Într-adevăr, nimic nu mai contează
Din ziua-n care noaptea a căzut,
Doar iarna pentru noi fundamentează
Şi o adeverinţă i-am cerut.

Într-adevăr, doar bezna se răstoarnă
Din noaptea-n care doi s-a destrămat,
Această cifră plânge pentru iarnă
Şi-n focul ei a nins cu-adevărat.

Într-adevăr, tăcerea ne desparte
Din ziua-n care noaptea mi-a rămas
Şi numai iarna vrea să mă mai poarte
Adeverind ninsori la orice pas.

Într-adevăr, nimic nu mai e bine
Din noaptea-n care ziua a fugit,
Şi cred că nu e iarnă fără tine,
Adeveresc prin tot ce am trăit.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi Bacoviană.