Pe culmile ironiei – cugetări şi aforisme

Unii îmi lasă impresia că au doar impresii.

♣

Admir un singur stăpân: cel care e stăpân pe sine.

♣

Cei mai trişti suferinzi sunt cei care suferă de ei înşişi.

♣

Cine umblă pe două cărări o caută de fapt pe cea de-a treia.

♣

Certificat de căsătorie? Căsătoria este în sine un certificat.

♣

Sunt oameni care nu au replică niciodată. Curios. Până şi cutremurul are una!

♣

În realitate unii nu pot fi readuşi la realitate.

♣

Te iert că nu m-ai iertat.

♣

Uneori îmi pedepsesc neputinţa. Atunci îmi rog ambiţia să îi zâmbească.

♣

Îmi pierd cumpătul când văd cum pierd vremea unii.

♣

Mulţi te judecă, dar puţini o fac cu judecată.

♣

Tăcerea plângea în ochii săi. Ce ploaie zgomotoasă!

♣

Unii tratează cu umor norocul şi, totuşi, el nu le surâde.

♣

Un alcoolist te face să te întrebi: oare bea cu sete sau bea cu foc?

♣

Deşi iubesc punctualitatea,  întârzii la întâlnirile cu mine însămi.

♣

Prefer oamenii cu intenţii în locul celor cu atenţii.

♣

Şi-a făcut cruce când a ajuns la răscruce.

♣

Viaţa este o virtute păcătoasă.

♣

Unii se cred artişti doar fiindcă joacă teatru.

♣

Şi-a îndeplinit visul când nici nu mai visa.

♣

Desigur că nimic nu e sigur.

Cugetările şi aforismele fac parte din volumul

Între expresie şi adevăr

Dacă v-au plăcut aceste aforisme, mai puteţi citi şi Adevăruri păcătoase