Ieftin sau scump: un pret, vă rog

Îmi imaginez că ar exista un loc unde se găsesc expuse valorile, virtuţile, dar şi păcatele noastre. Firma Uman. Aranjate frumos pe rafturi, produsele acestei firme aşteaptă un preţ de la noi. Dar oare cum le estimăm preţul corect? Şi câte dintre ele au un preţ?

Preţul este un indicator pe care noi oamenii îl privim diferit întrucât suntem diferiţi şi dăm conotaţii diferite lucrurilor şi valorilor. Considerăm scumpe anumite produse deoarece le punem un preţ sau le estimăm în funcţie de valorile noastre. Dar există anumite produse care sunt nepreţuite. Care nu ţin de aspectul financiar, ci de bogăţia noastră interioară.

Să cunoşti bogăţia înseamnă să cunoşti valoarea şi nu preţul. Şi iată cum toţi ne permitem anumite produse. E vorba de cele care au cu adevărat valoare. De cele care înalţă omul şi îl înnobilează. Deşi toţi ni le-am putea permite, intervine construcţia interioară a fiecăruia şi alegerea noastră. Iar unii nu îşi doresc să mai investească în astfel de valori deoarece au căzut pradă întunericului, şi-au închis sufletul şi ochii în faţa frumosului din această lume. Au ales să investească în alte lucruri nesemnificative şi cu adevărat ieftine. Cred că termenul ieftin caracterizează lucrurile materiale sau pe cele care nu ajută omul să se purifice şi să urce pe trepte admirabile.

Firma Uman are şi produse nepreţuite:  cele care nu pot fi cumpărate niciodată. Doar acestea au etichetă. Un sentiment ca dragostea nu va avea niciodată preţ. Dragostea este comoara din adâncurile noastre. O valoare a sufletului şi o investiţie totodată. Este confirmarea că omul poate fi bogat în cel mai profund mod. Trebuie doar să îţi deschizi sufletul şi braţele şi să cuprinzi frumuseţile universale.

Familia, de altfel un simbol, este o altă valoare nepreţuită în care investeşti cu sufletul şi care îţi dă sens vieţii, bucurii şi putere. Tot un bun nepreţuit este şi sănătatea. Fără sănătate nu ne putem bucura pe deplin de frumuseţea vieţii şi atunci când o pierdem realizăm că este aurul nostru. Alte valori nepreţuite sunt educaţia, onoarea şi respectul. În lipsa lor, fiinţa umană se rătăceşte şi risipeşte în cel mai trist mod. Altruismul este, de asemenea, nepreţuit. Cel care îl posedă poate transforma această lume într-un loc mai cald, mai bun şi mai luminos. Poate aduce zâmbete pe chipul altor oameni, poate alunga tristeţi, dureri şi neputinţe. Poate da lecţii importante de viaţă. Aceste produse sunt cele pe care trebuie să ni le dorim cu adevărat. Dacă ele sunt veşmintele noastre, atunci reuşim să aducem acestui univers strălucire.

Din nefericire, la Uman se găsesc şi produse ieftine. Sau, mai bine zis, fără nicio valoare. Şi, totuşi, clienţii se înghesuie orbiţi să le deţină. De pildă, ignoranţa este unul dintre aceste produse. Ea periclitează lumea şi îi aduce grave prejudicii. Este cel mai ieftin mod în care omul se poate rătăci şi risipi. Condamnarea la întuneric. Asemenea este şi invidia, o stare întunecată care schilodeşte sufletul. Răzbunarea este o manieră ieftină de a acţiona atunci când se stinge lumina în interiorul uman. E superficială şi lipsită de valoare. La fel sunt şi lenea, lăcomia şi laşitatea. Acestea aruncă omul pe căile pierzaniei şi eşecului. Dacă nu muncim cu dăruire, dacă nu ne implicăm, dacă există doar sete de bani şi nu de cunoaştere, atunci se deschid porţile întunericului şi fiinţa umană întră în frig şi beznă. Egoismul este un alt produs ieftin. Să te iubeşti doar pe tine însuţi este cea mai tristă manieră de a exista. Dacă nu îţi pasă de rănile şi suferinţele altora, dacă nu vrei să mângâi şi alte dureri, atunci sentinţa va fi una nefericită. Cine nu oferă iubire, nici nu va primi. Nu uitaţi nicicând: omul trăieşte pentru a iubi şi iubeşte pentru a trăi. Suntem umbre fără nume dacă nu iubim. Falsitatea şi viclenia sunt alte produse ieftine, dar foarte vândute. Şi acestea degradează fiinţa umană fiind arme josnice pentru a câştiga anumite competiţii în societate. Şi, nu în ultimul rând, violenţa. Ea îngenunchează această lume. În loc să menţinem pacea, armonia şi liniştea în univers, încă îl tulburăm prin acte lipsite de umanitate. Deşi poartă haine primitive, totuşi e mereu la modă. Toate aceste produse aduc mari pagube lumii în care trăim, dar şi lumii noastre interioare. Lipsite de strălucire şi valoare, ele sunt dovada că există şi cea mai cumplită sărăcie. Cea interioară.

Sunt oameni care au bani şi oameni care sunt bogaţi, spunea Coco Chanel. Aşa sunt şi clienţii firmei Uman. Unii devin bogaţi alegând produse de valoare, alţii sărăcesc şi rămân doar cu banii, hârtii efemere.  Aşadar, să investim în valori, să le protejăm şi să înţelegem că ele sunt inestimabile. Să purtăm doar produsele firmei Uman care sunt scumpe sau nepreţuite. Şi să nu uităm că există şi produse ieftine, opulente, de a căror strălucire falsă trebuie să ne ferim. Există doar bogăţie sufletească şi cerească. Doar la acestea trebuie să aspirăm şi să ne lăsăm sufletele să se purifice şi să emane lumină.

Dacă v-a plăcut acest eseu mai puteţi citi Simplitatea oamenilor deosebiţi.