Dreptul la veşnicie

În fiecare zi mi-e dor de tine,
Refuz oricare leac să mă tratez,
Doar tu şi toamna mă mai faceţi bine
Şi-n ochii mei de-a pururi vă păstrez.

Acelaşi dor va fi întotdeauna,
Dar îmi asum durerile din piept,
Noi suntem precum soarele şi luna
Şi doar la veşnicie avem drept.

În fiecare zi mi-e dor de tine,
Refuz să cred că este un blestem,
Iar dacă veşnicia ne-aparţine
De ce e toamna ultimul poem?

Acelaşi dor m-acuză şi mă iartă
Când un răspuns coboară printre ploi:
Doar toamna a dorit să mai împartă
Un cer şi-o veşnicie pentru noi.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi şi Fără leac.