Lumina din poeme

A răsărit lumina în poeme,
Cuvântul se îmbracă în ninsoare
Şi capătă a bolţilor culoare,
Apoi renaşte-n zările supreme.

S-a cufundat amurgul în visare,
Iubirea-şi varsă clipele boeme,
Doar cerul scrie mărilor devreme
Albastra şi eterna sa scrisoare.

Luminii îi rămâne strălucirea,
Iar nouă doar un leagăn de cuvânt,
Dar cum să zbori la braţ cu nemurirea

Când tainele te cheamă pe pământ?
În inimi străluceşte doar iubirea-
Pe veci va fi al omului veşmânt.

Dacă v-a plăcut această poezie, mai puteţi citi Poemul luminii.