Dragostea, singurul leac
Când vine vorba de dragoste mă gândesc la două verbe puternice: a fi şi a avea. Pentru verbul a fi cred că afirmaţia lui Marin Preda din romanul Cel mai iubit dintre pământeni este emblematică: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Însă, Epistola Întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel prezintă memorabil într-o frază puterea dragostei cu ajutorul ambelor verbe: Dacă dragoste nu am, nimic nu sunt.
Un aforism care atinge perfecţiunea şi care defineşte dragostea la cel mai înalt nivel şi în cea mai profundă manieră. Cu toate acestea, şi dragostea este un aforism. Aforismul inimii. Tot ceea ce revarsă memorabil inima este, de fapt, cântecul dragostei. Cea mai frumoasă locuinţă o poţi avea numai în sufletul cuiva. Adăpostindu-te acolo vei cunoaşte liniştea, nădejdea, credinţa, libertatea şi fericirea.
Nu există alt leac afară de dragoste. Doar ea ne poate vindeca rănile şi neajunsurile fiindcă în braţele ei timpul şi spaţiul s-au îmbrăcat în lumină şi Adevăr. Doar ea ne înalţă spre infinit şi ne lasă să atingem cerul, să descoperim muzica sferelor înalte, să pătrundem în culorile absolutului şi să ne redescoperim prin ele, să evadăm din vremelnicie şi să dansăm cu eternitatea. Dragostea este cea mai frumoasă poezie din noi. Dar şi regăsirea noastră.
N-am cunoscut un alt fior mai mare
Şi nu cred că în lume-ar exista,
Căci multe flori se leagănă sub soare
Dar numai una poate vindeca.
Deşi fiinţa este trecătoare
Iubirea e puterea de-a-nvia. (Un leac numit iubire)
Singurul nostru viciu trebuie să fie dragostea. Paradoxal, ea ne este şi singurul leac. Revin la afirmaţia lui Marin Preda: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Şi meditez. Dar când este dragoste? Dacă respect nu e, nici dragoste nu e. Dacă iertare nu e, nici dragoste nu e. Dacă încredere nu e, nici dragoste nu e. Dacă sacrificiu nu e, nici dragoste nu e. Iată care sunt temeiurile dragostei: respectul, sacrificiul, iertarea şi încrederea.
S-a scris enorm de mult despre dragoste. Şi se va scrie mereu. Ea este tema fundamentală a creaţiilor literare şi nu numai. Ea este primordială în artă. S-au scris poezii de o măiestrie tulburătoare despre dragoste, dar şi romane pline de sensibilitate. S-au compus piese muzicale inegalabile. Au fost realizate picturi de o expresivitate remarcabilă, dar şi filme emoţionante şi piese de teatru. Şi, totuşi, ea rămâne în continuare chintesenţa artei. Fără dragoste nu e sens, nu e drum, nu e soare. Nu e artă, nu e speranţă, nu e adevăr. Nu e emoţie, nu e culoare, nu e vers. Ea ne va inspira mereu căci forţa ei creatoare este inestimabilă. Dragoste nu are sfârşit, ea însăşi este eternitate.
Puterea şi frumuseţea dragostei a fost redată memorabil de Alexandru Vlahuţă în afirmaţia: E o fericire să fii iubit. E una şi mai mare: să iubeşti. Cine la are pe amândouă e mai presus de lumea timpului, mai tare decât soarta, mai tare decât moartea.
Am înteles că nu e o-ntâmplare,
Că toate se petrec cu rostul lor,
Că dragostea-i minunea cea mai mare
Şi fără ea nu-i vers şi nu e dor. (Puterea dragostei)
Dacă te-ai rătăcit de propria-ţi persoană, dacă străbăţi drumuri fără sens, dacă nu-ţi mai înţelegi rostul şi nu te mai recunoşti, te poţi întoarce oricând la tine săpând adânc în profunzimile tale şi căutând acea poezie prin care capeţi nemărginire, rost şi lumină. Acea poezie prin care renaşti, te regăseşti şi te conectezi cu frumuseţile universale. Acea poezie există în tine şi te defineşte, iar numele ei este dragoste.
Omul trăieşte pentru a iubi şi iubeşte pentru a trăi. Dragostea este însăşi viaţă. Sunt oameni care trăiesc pentru a şti, oameni care trăiesc pentru a fi şi oameni care trăiesc pentru a iubi. Însă doar cea din urmă categorie de oameni trăieşte cu adevărat. Suntem umbre fără nume dacă nu iubim. Iată ce sfat memorabil ne dădea Octavian Paler : Fără iubire nu există viaţă. Iubiţi-vă! Şi alungaţi bezna aceasta ce ne sugrumă fiecare clipă.
Trebuie să iubim tot ceea ce ne înconjoară. Să iubim oamenii, natura, vietăţile şi, nu în ultimul rând, să-l iubim pe Dumnezeu. Există mai multe forme de dragoste în această lume, însă ea se manifestă doar prin respect, sacrificiu, încredere, grijă şi protecţie, iertare, răbdare, înţelegere şi prietenie. Omul este o formă de iubire, iar viaţa este o formă de exprimare a iubirii. Şi astfel o exprimăm în diferite moduri: iubirea pentru părinţi înseamnă respect şi recunoştinţă, iubirea pentru copii înseamnă grijă, sacrificiu şi protecţie, iubirea pentru fraţi înseamnă prietenie şi înţelegere, iubirea pentru natură înseamnă ocrotirea ei, iar iubirea pentru Dumnezeu înseamnă adăpostirea Cuvântului său în adâncurile noastre.
Familia este unul dintre cele mai frumoase simboluri. Ea exprimă emoţie, devotament, sacrificiu şi respect. Părinţii sunt un tablou sfânt pe care îl sărutăm pentru totdeauna. Una din cele mai profunde forme de iubire este cea pentru mama. Ea este singurul simbol care poate îngenunchia timpul. Vindecarea, dragostea şi dorul suprem într-un cuvânt? Mama. În privirea şi braţele ei se regăseşte liniştea.
Natura are mare nevoie de protecţia noastră. O frumuseţe copleşitoare merită să o ocrotim şi să îi răspundem cu iubire. Ea ne oferă mărturii sublime şi dragostea noastră pentru ea trebuie să fie un răspuns de mulţumire pentru tot ceea ce ne dăruieşte. Iar darurile ei sunt nepreţuite. Ne înconjoară cu dragoste şi viaţă într-un mediu cald. Acesta este mediul înconjurător. Şi vietăţile au nevoie de grija şi protecţia noastră. Sunt suflete devotate care, de multe ori, ne dau lecţii de viaţă şi ne arată ce înseamnă să iubeşti, să aştepţi şi să ierţi necondiţionat. Iar uneori sunt exemple prin comportamentul lor şi ne privesc cu dragoste şi înţelegere.
Lumina este aforismul cerului. Şi fără lumină nu e cale. Cum intră lumina într-o casă? Dacă ferestrele sunt deschise. Cum intră lumina într-un ins? Dacă ferestrele iubirii sunt deschise, afirma Paulo Coelho. Din ceruri se revarsă dragostea supremă. Seninul care se răsfrânge e ochiul sfânt al dragostei din cer. Să privim spre zările senine şi să simţim această dragoste nemărginită, unică. Să o lăsăm să se aştearnă în noi şi vom descoperi cele mai tainice emoţii. Credinţa ne dă putere, speranţă şi ne poartă pe tărâmuri unde timpul nu cunoaşte limite.
Deschide poarta cerului şi lasă
Secundele să plângă-n efemer
Şi nu e o iubire mai frumoasă
Ca lacrima plecată de la cer. (Taina iubirii)
Dragostea este cea mai sănătoasă boală, spunea Euripide. Paradoxal, este şi cel mai sănătos leac. Dacă ochii dragostei nu ar mai fi, cum am mai putea privi cerul? Dragostea este puterea celor slabi şi slăbiciunea celor puternici. Priveliştea celor orbi, cuvântul celor muţi şi cântecul celor surzi.
Iubirea este marea cea albastră
Şi orizontu-n care tremurăm,
Arde-va veşnic în privirea noastră
Un dor intens prin care respirăm.
Iubirea e a cerului fereastră
Fără de care noi nu existăm. (Sonetul inimii)
Să-mi fie cu iertare dacă acest eseu a devenit o poezie. Asta pentru că poezia este singurul meu leac. Şi, pentru că nu există mărturii sfinte mai frumoase despre dragoste decât cele din Epistola Întâi către Corinteni, aş vrea să închei memorabil cu câteva fraze din această Epistolă şi să vă rog să meditaţi asupra lor şi a puterii pe care o emană:
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.
Dacă v-a plăcut acest eseu mai puteţi citi Purificarea prin iubire.
Eseul face parte din volumul Rătăciri şi regăsiri.
Blanaru Nicu
24 februarie 2019 @ 14:13
BUNA ziua,
MULTUMESC MULT,!
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:17
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri. O zi minunată vă doresc.
Ionel Tiron
24 februarie 2019 @ 14:27
Frumos spus, ai mare dreptate Dumnezeu este iubire . Dacă iubești pe Dumnezeu atunci nu poți urî pe nimeni !
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:33
Mulţumesc mult pentru lectură şi aprecieri. O zi frumoasă vă doresc şi vă mai aştept cu drag.
Nicoleta Calefariu
24 februarie 2019 @ 14:30
A fost un privilegiu pentru mine sa citesc eseul, sa meditez asupra lui si a puterii pe care o emana. Multumesc.
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:32
Vă mulţumesc din suflet. Mă bucur mult că vă place eseul. Voi mai scrie. O zi minunată vă doresc.
Trusca Marian Iulian
24 februarie 2019 @ 14:39
Sublim.
Felicitări Alexandra
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:41
Mulţumesc mult. Mă bucur că vă place eseul. O zi minunată şi multă sănătate.
Trusca Marian Iulian
24 februarie 2019 @ 14:42
Alexandra Mihalache îmi place toate scrierile dumneavoastră,harul Lui DUMNEZEU,lucrează și prin dumneavoastră.
Trusca Marian Iulian
24 februarie 2019 @ 14:42
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:44
Cele mai frumoase gânduri.
Geta Gîdea
24 februarie 2019 @ 14:55
„Dragostea e cea mai frumoasă poezie din noi „.Felicitări cu prețuire! Să aveți o zi frumoasă şi plină de iubire !❤❤❤
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:57
Mulțumesc mult, suflet frumos care iubește poezia. O zi minunată vă doresc.
Tita Pop
24 februarie 2019 @ 14:56
Sa ai parte de cea mai frumoasa si curata iubire!
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 14:57
Mulțumesc mult. Să dea Dumnezeu numai bine și vă îmbrățișez.
Tita Pop
24 februarie 2019 @ 14:58
Alexandra Mihalache
Michaela-sofia Vladut
24 februarie 2019 @ 15:10
Minunat eseul ! Felicitari Alexandra !
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 15:19
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri. O zi minunată vă doresc.
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 15:19
Michaela-sofia Vladut
24 februarie 2019 @ 15:25
Vera Bot
24 februarie 2019 @ 15:40
Felicitari superbe versuri pretuire si raspect !
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:53
O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Lena Lako
24 februarie 2019 @ 16:10
Minunat! O zi frumoasa, plină de iubire!
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:48
Mulțumesc mult, suflet frumos. La fel vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Mioara Croitoru
24 februarie 2019 @ 16:30
Atat de frumos redata iubirea in acest eseu ! Iubirea adevarata sa va insoteasca in viata si sa fiti mereu fericita ! Felicitari , suflet frumos !
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:47
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:48
Vă mulțumesc din suflet pentru lectură și aprecieri. Cele mai frumoase gânduri.
Mioara Croitoru
24 februarie 2019 @ 16:31
Dragostea , singurul leac
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:53
Mă bucur mult că vă place eseul.
Ștefan
24 februarie 2019 @ 16:36
Frumos eseul !
Any Rizea
24 februarie 2019 @ 16:40
Buna ziua, Alexandra! Minunata poezie.Felicitari! Linistea serii sa îți aduca numai bucurii si împliniri sufletesti alaturi de cei dragi! Sarutari si îmbratisari! Cu mult drag si pretuire!❤️
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:56
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 16:56
Mulțumesc mult, suflet frumos. Vă pup cu drag și vă îmbrățișez.
Any Rizea
24 februarie 2019 @ 16:56
Any Rizea
24 februarie 2019 @ 16:52
Superbe versuri! Sincere felicitari O seara frumoasa si linistita îti doresc din suflet. Respect si aleasa pretuire!
Ion Petreus
24 februarie 2019 @ 16:53
Cele mai dragi gânduri.?
Ion Petreus
24 februarie 2019 @ 16:54
Sau,,rânduri”?
Morariu Gelu
24 februarie 2019 @ 17:27
Unde dragoste și iubire nu este nimic
, nimic nu este ,sunt oameni născuți să facă rău și sunt in preajma noastră,noi ce-i buni luptăm săi îndreaptăm ,dar e foarte greu , poate chiar imposibi
Morariu Gelu
24 februarie 2019 @ 17:36
Dacă ar exista numai iubire ,ce armonie ar fi !!!
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 17:43
Așa este. Vă mulțumesc pentru lectură și aprecieri și vă doresc o seară frumoasă.
Morariu Gelu
24 februarie 2019 @ 18:00
Alexandra MihalacheVa apreciez , vă stimez să vă dea Dumnezeu bine ,avem nevoie de asemenea oameni în societatea românească !
Ariana Aries
24 februarie 2019 @ 17:38
Profund si emotionant! Felicitari !?????
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 17:42
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Alexandra Mihalache
24 februarie 2019 @ 17:42
Ariana Aries
24 februarie 2019 @ 17:45
Alexandra Mihalache ,va citesc destul de des si cu mult drag !
Margit Toth
24 februarie 2019 @ 18:07
Sublim, felicitări suflet minunat…sa ai parte de iubire curată! Cu mult drag și prețuire! ❤
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:04
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:04
Sunteți minunată și vă îmbrățișez cu drag. Mă bucur că vă place eseul.
Laurentiu Chelaru
24 februarie 2019 @ 18:44
Dragostea mamei este necondiționată, precum cea a lui Dumnezeu pentru toți oamenii (a se vedea „Întoarcerea fiului risipitor”).Doar mama iubește copilul aflat în orice situație,dar mai ales când este „căzut” și nimeni nu-i este alaturi.De aceea , iubirea mamei este divină.Multa admirație pentru acest eseu,care este inspirat de o dragoste Divină!P.s.Avem sansa sa ne oferiți un volum , care sa adune aceste frumoase eseuri?O seara frumoasa!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:30
Vă mulțumesc din suflet pentru lectură și aprecieri. Curând voi publica un volum de eseuri. Voi anuntă eu aici. O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog.
Kytty Molnar
24 februarie 2019 @ 18:56
???
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:35
Cele mai frumoase gânduri.
Praf De Stele
24 februarie 2019 @ 18:57
❤️?
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:35
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri, suflet frumos.
Rica Borcea
24 februarie 2019 @ 18:59
Foarte frumos și adevărat!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:34
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri. O zi minunată vă doresc.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:34
Delfinul Alb
24 februarie 2019 @ 19:38
Dragostea este acel leac care regenerează toate celulele corpului, și poate transforma un suflet înrăit într-unul frumos. Este elixirul vieții fără de care am dispare ca entitate. Un eseu deosebit despre frumos, pentru că dragostea este esența frumosului.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:04
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:04
O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Delfinul Alb
26 februarie 2019 @ 1:59
Alexandra Mihalache vă voi urmări cu drag,!
Tanta Pascu
24 februarie 2019 @ 20:07
Amin !!!???
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:05
Cele mai frumoase gânduri.
Ionut Popa
24 februarie 2019 @ 20:22
Paradisul este acolo unde există Dragoste.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Livia Balahura
24 februarie 2019 @ 20:32
O seară frumoasă , cu multă iubire ! ❤️❤️❤️
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:33
Mulțumesc asemenea, suflet frumos.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 14:05
Gica Calin
24 februarie 2019 @ 20:35
Dragostea este cel mai frumos cadou !
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
Cele mai frumoase gânduri.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
Luminita Georgescu
24 februarie 2019 @ 20:40
Absolut superb acest eseu ,despre dragoste !…M-a emoționat până la lacrimi ! Felicitări !!!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:31
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:31
Mulțumesc mult, suflet frumos. Vă pup cu drag și vă îmbrățișez.
Maria Groza
24 februarie 2019 @ 20:46
Un mare adevăr,o căutăm,unde se ascunde,oare…..
Vasile Jejeran
24 februarie 2019 @ 21:03
„Daca Dragoste nu e, nimic nu e”. A spus Iisus
Katy Bordeianu
24 februarie 2019 @ 21:26
Sa ai parte de tot ce-i frumos , în fiecare clipă și de iubire sincera !
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
La fel vă doresc, suflet frumos.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
Florica Sipos
24 februarie 2019 @ 21:33
Felicitári !..?
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:33
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Ion Petreus
24 februarie 2019 @ 23:52
Aş vrea sá simt o clipá lumea ta,,Parfum de poezie si culoare”sà-mi urce-n suflet dorul cât o stea,fàr de apus,tot prins de-a lui mirare.
Ion Petreus
25 februarie 2019 @ 0:13
PREŢUIRE si iertare poate comentez prea mult dar e prea frumos tot ce scrii şi nu am voințà sà mà abţin.???
Ruța Mincinoiu
25 februarie 2019 @ 5:37
Dragostea e în tot ce-i urzit pe pământ!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:32
O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Ioana Schon
25 februarie 2019 @ 8:26
Adevărat și atât de frumos!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:34
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Glont Adriana
25 februarie 2019 @ 8:38
…a fi sau a nu fi…asta e întrebarea…!?
Ionel Iacob
25 februarie 2019 @ 8:55
Viață fără dragoste , este că un corp fără membre ,
Forentina Negrea
25 februarie 2019 @ 9:13
Să alungă bezna..
Mariana Popp
25 februarie 2019 @ 9:24
Felicitări!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:34
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Costel Popescu
25 februarie 2019 @ 9:32
Felicitări!Scuze ca imi permit(stiu ca e eseu)dar dintre toti cei care au omagiat dragostea(si, evident,sunt nenumarati)cred ca unul nu trebuia omis :Shakespeare…
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:31
Da, sigur. Am scris în alt eseu. Vă mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri. O zi minunată vă doresc.
Crizantema Noua
25 februarie 2019 @ 9:47
Sublim eseu! Felicitări!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:33
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Crizantema Noua
25 februarie 2019 @ 13:52
Mulțumesc cu drag! Aştept!???
Mariana Tudor
25 februarie 2019 @ 12:21
Nimic mai SUBLIM !
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 13:34
Cele mai frumoase gânduri.
Emir Nuran
25 februarie 2019 @ 15:33
Nu am cuvinte sa pot comenta, dar pot spune doar atit: minunat, profund si emoționant! Va multumesc si va doresc sanatate si numai bucurii .
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 15:54
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri. O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Luminita Scarlat
25 februarie 2019 @ 15:41
Atât de tânără și atât de profundă! Felicitări!
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 15:54
Vă mulțumesc mult. O zi minunată vă doresc și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 15:54
Luminita Scarlat
25 februarie 2019 @ 16:35
Cu tot dragul!
Doru Bucurescu
25 februarie 2019 @ 16:57
V-a daruit Dumnezeu, din iubire, o gandire analitica profunda, poetica….Un ingeras trimis pe pamant, un inger al iubirii, al armoniei…Dumnezeu sa va binecuvanteze!????
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 18:00
Mulțumesc mult pentru lectură și aprecieri și vă mai aștept cu drag pe blog să citiți și alte articole și poezii.
Alexandra Mihalache
25 februarie 2019 @ 18:01
Seară liniștită să aveți.
Doru Bucurescu
25 februarie 2019 @ 18:02
Alexandra Mihalache cu drag si … nerabdare!???