Distanţa dintre noi

Distanţa dintre noi e un chirurg
A cărui milă nici nu mai există
Şi sub incizii grele se parcurg
Aceste depărtări ce mai rezistă.

Noi suntem pacienţii unui dor
Ce nu găsesc niciunde tratamente,
Mereu lipsiţi de primul ajutor
Şi operaţi de mâini incompetente.

O cicatrice ne-a rămas în piept
Şi n-am avut nicio anestezie,
Deşi la externare aveam drept,
Noi, totuşi, am rămas la chirurgie.

Ce soartă ne sfidează pe-amândoi
La ceasul terapiei intensive
De rănile se roagă pentru noi
În ciuda chirurgiei agresive?

Şi ce destin în lanţuri stă legat
La ora când distanţa ne desparte
De însăşi moartea-n lacrimi a plecat
Şi îşi blesteamă viaţa-i făr` de moarte?

Ne ridicăm greoi din nenoroc
Şi vrem să alergăm unul spre altul,
Când cel mai dur chirurg ne stă în loc
Am vrea să luăm pământul cu asaltul.

Ne căutăm cu ultime puteri
Ca orbii care speră să mai vadă
Şi-au înţeles că dreptul să mai speri
Se simte doar sub rană şi zăpadă.

Atâta timp cât mai există Cer
Şi-atâta timp cât dragostea există
E dreptul meu sub rană să mai sper
Că nicio depărtare nu rezistă.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi Târziu înlăcrimat.

Recitarea poeziei o veţi regăsi aici: