Bine si rău

Bine v-am regăsit, oameni de bine,
Sunteţi bine veniţi în versul meu,
Mi-e rău când văd că nu mai e ruşine
Şi-i rea-credinţă-n loc de Dumnezeu.

Ni s-a urât cu binele pe lume
Şi facem casă rea cu ce-i frumos,
Căci ne vorbim de rău şi facem glume
Dând răilor orice e valoros.

Ne facem sânge rău pentru nimicuri,
De-a-binelea se pare că murim
Precum bancnote roase-n nişte plicuri,
Răi la auz şi văz ne sihăstrim.

Îi dăm bineţe răului într-una
Şi ne stă rău citind sau învăţând,
Vezi bine că aşa-i dintotdeauna
Şi-arată rău o mână întinzând.

Părerile de rău mă înconjoară,
Să auzim de bine îmi doresc,
Dar ştiu că răul tot la rele zboară
Şi binele ajunge nelumesc.

Ei bine, mă fac bine cu speranţa
Că răului curând îi va fi rău,
Eu n-am văzut soi rău ca ignoranţa,
Ce bine-ar fi să sară într-un hău!

Îmi pare bine când nu-i duşmănie
Şi-mi pare rău când omul s-a pierdut,
Bine-ai venit pe lume, omenie,
Să fie Omul bine-cunoscut!

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi Rău poţi face imediat, mai greu cu binele