Matematica poeziei

În cartea veşniciilor mai scrie
Că versul este puntea către soare,
Dar oare câte versuri ştiu să zboare
De nu ar fi rigoare-n poezie?

Prin forme şi mărimi redăm culoare,
Cioplim din timp şi spaţiu armonie
În jocuri care nasc o simfonie
Când socoteala timpului ne doare.

De-am calcula cu sufletul puterea
Ce zace-ntr-un cuvânt netulburat
Pe file s-ar mai odihni durerea

În cifrele eternului păcat,
Căci pagina din urmă e tăcerea
Iar viaţa-n ecuaţii timp sculptat.

Poezia face parte din volumul Între cer şi pământ

Dacă v-a plăcut acest sonet, mai puteţi Poezia şi poetul-sonete.