Departe

Departe eşti acum, tot mai departe,
O inimă de alta se desparte,
Iar toamna se închide într-o carte
Şi de postfaţă nu mai avem parte.

Departe eşti acum şi nu e cale
Să ne-ntâlnim în legi universale,
Când toamna se închide în vocale
Noi suntem doar contrarii lexicale.

Departe eşti acum şi nu e vreme
Să ne-ntâlnim ca mările-n poeme,
Când toamna se închide-n teoreme
Noi suntem ipoteze, dar extreme.

Departe eşti acum şi nu-i putere
Să ne unească lacrima-n cădere,
Când toamna se închide în tăcere
Noi suntem voci opuse unei sfere.

Departe eşti acum, tot mai departe,
O inimă de alta se desparte,
Iar toamna se închide între arte
Şi la sfârşitul nostru nu ia parte.

Dacă v-a plăcut această poezie mai puteţi citi Sonetul amăgirilor.