Moş Clonţ – divertisment

Înalt, glumeţ şi uscăţiv,
Cu papion de catifea,
Moş Clonţ e cel mai hoţ beţiv
Şi trage doar la o măsea.

Vorbeşte mult şi răspicat
Când vede-o damă bine,
Şi e vestit la el în sat
Că stă pe la vecine.

Doar Tanţa are vin de soi
Şi pe la ea îl cheamă,
Să mai glumească amândoi
Cu chef şi cu pastramă.

La Sanda merge pe ascuns
Cu foc şi pasiune,
Şi nu e ziua de ajuns
Şi nici ţuica de prune.

La Leana stă pe înserat
S-admire nori şi stele
Şi să-i recite tulburat
Când sticlele sunt grele.

Iar după ce a colindat
În casa lui soseşte,
Moş Clonţ se roagă-ngândurat :
-O, Doamne, mă Păzeşte!

Mă apără de Fane, Stan
Şi Gicu să nu ştie
Că stau la ei ca într-un han
Şi-i las fără tărie.

Dacă v-a plăcut această poezie cu umor mai puteţi citi şi Între două focuri.