Catrene păcătoase

Corupţia

Să  furi  e  un  păcat,  se știe,
Dar  cel  ce  fură-i  liniștit
Și-atunci  lipsit  de  modestie
Dă  lecții  omului cinstit.

Corupția  tot  ia  amploare,
Cei  ce-o  susțin  mereu ezită
S-aducă  legi  asupritoare,
Căci ea-i, de  fapt, bine păzită!

Când banul  pe  om  îl orbește
Și  mințile i  le subjugă
Atunci  corupția domnește,
Onestitatea e  o  slugă.

♠

Lenea

Când vreodată  va-nțelege
Leneșul  ce  este  munca?
El  tot  timpul  va  alege
Să  stea  și  să  dea  porunca.

♠

Laşitatea

De  s-ar  isca  un  război
Între  curajoși  și  lași
Mulți  ar  deveni  eroi
Alergând  cu  repezi  pași.

 ♠

Prostia

E-nfrățită  cu  mândria
Căci doar  altfel  nu se poate.
Cum  să  duci  modest  prostia
Când  e  prima-ntre  păcate?

♠

Calomnia

 Ca  să   intri-n  gura  lumii
E  un  pas  atât  de  mic,
Pân`  s-ajungi  subiectul  zilei
Nu-ți  dai  seama  de  nimic!

♠

Încăpățânarea

Dac-ar  fi  s-o  denumesc,
Definind-o  în  esență
Este  patosul  lumesc
Contrar  de  perseverență.

♠

Invidia

 Prin  tăcere  și  iertare
Te  arăți  superior
Și invidia îl doare
Doar  pe  cel  inferior.

♠

Avarul

Banii pentru el sunt lege
Și-i  ține la căpătâi,
Dar  nu  poate  înțelege
Care-i  sensul  lor  dintâi.

♠

Egoismul

Egoismul  este  surd,
Nu  aude-un  nevoiaș
Iar  în  jocul  lui  absurd
Deseori  e  și  trufaș.

♠

Alcoolismul

Rareori  are  măsură
Și omul  îl  controlează,
Căci  paharul  dus  la  gură
Rațiunea  i-o  vânează.

 Prieten  de-l  vei  alege,
El  e  cel  nepotrivit,
Căci  alcoolul  nu-nțelege
Ce  necazuri  te-a  lovit.

O discuție-ntreține,
Dă  avânt  pentru  idei,
Dar  alcoolul  nu  deține
Ale  rezolvării  chei.

♠

Ignoranţa

Ignoranța  cea  mai  dură
Este  timpul  să-l  ignori
Căci  pierdut  fără  măsură
Tot  pe  tine  te  dobori.

Dacă v-au plăcut aceste catrene, mai puteţi citi Adevăruri păcătoase